,,În Insula Capri orice e mai scump decât oriunde am fost. Un pahar aromat cu gheață pisată e patru euro – în Napoli același pahar costă doi, în Sorrento e doi cincizeci. Iar dacă nu ți-e sete și vrei să cumperi o proprietate pe Tărâmul Fericirii Veșnice, metrul pătrat este patruzeci de mii de euro (chiar nu vrei să bei nimic?). Orice se exploatează aici, istoria, flora, obiceiurile, totul e transformat în punct de atracție, în „mi-ar trebui și mie așa ceva”, deci în bani. Ar trebui să se numească nu Insula, ci Industria Capri”, scrie prezentatorul TV pe blogul personal.
Tabloul nu e prea încântător. ,,Străzile sunt înguste, pavate cu bazalt care lucește în soarele dogoritor făcându-le să arate ca spinările unor șerpi. Mă las purtat; oricum toate duc spre stâncile inegale și prăpăstioase unde nimic nu mi se poate întâmpla. De-o parte și de alta sunt magazine de lux cu vânzătoare fotomodele care intimidează cu frumusețea și dimensiunile lor; sunt atât de impersonale încât îmi stârnesc cheful de a le întreba dacă prin apropiere există mâncare stradală; renunț – dar dacă aș fi fost singur, aș fi făcut-o””, adaugă Mircea Radu.
Celebritățile care trăiesc aici nu se înghesuie cu mulțimea. Cine închiriază pe un sezon sau are casă aici? ,,Mai toți, de la Clark Gable, Sofia Loren și Jackie Kennedy până la Richard Gere, BradleyCooper și Beyoncé cu toată familia ei. Proprietățile sunt păzite de ziduri înalte din blocuri de piatră; intrarea se face pe un lat de-o ușă prin care nu poți vedea nimic pentru că bogații nu vor oameni ițindu-se la porțile lor. Restul lumii nu e prea plăcută la vedere, niciodată nu există chef pentru asta, iar de atingere nici nu poate fi vorba”, povestește Mircea, care își reamintește, brusc, de miliardarii din România. ,Știu câțiva români cu foarte mulți bani – întâmplarea m-a dus lângă ei, altfel avem alte drumuri. Sunt clasici în gusturi: mașini puternice, case uriașe în care stau de câteva ori pe an și iubite cu incizii. Nu îi interesează muzica, nu știu numele niciunui film bun, o carte n-au citit din liceu; sunt atât de limitați încât par retardați mintal. Sunt previzibili, plictisitori și lădăroși până la schizofrenie. Nu dăruiesc nimic – am auzit de unul că își schimbă în fiecare an țoalele de zeci de mii de euro, tricouri nou-nouțe sau purtate o singură dată, pantaloni care încă au dunga din fabrică, pantofi pe care n-a apucat să îi poarte, dar pe care nu le dă de pomană; nici măcar nu le aruncă la gunoi. Nu, omul le taie. Le face bucăți ca nimeni în urma lui să nu aibă nimic… Deși trăiesc în lux niciunul nu a învățat să fie boier; probabil că așa vor muri””, observă, cu amărăciune, vedeta TV.
Călătoria continuă însă. Un yaht din apropiere îi reamintește lui Mircea de fetele cu forme și făcătorii de modă care au cultul scheletului. ,,Prada n-a apărut, nu e încă vremea. E abia prânz și fetele încă au trase la geamurile înalte draperiile din catifea vineție care le izolează de viață – îmi pot închipui cum dorm, parcă le văd: întinse pe burtă, în poziția aia pe care o desenează cu cretă criminaliștii pe borduri, cu o singură talpă la vedere, cu o mână sub abdomenul ferm, neslăbit de nicio naștere; bine ați venit în camera unde totul e sculptural din cap până-n picioare! Ele dorm singure.
Yahtul e atât de aproape încât pot să-i citesc numele:Regina D´Italia.Se balansează leneș pe valuri, ca șoldurile lui Ashley Graham atunci când defilează în lenjerie plus-size – chiar, de ce nu urcă pe podium și femei cu forme? De ce toți făcătorii de modă au cultul scheletului?… Căpitanul șalupei îmi spune că yahtul este al cuplului Dolce&Gabana. Remarc cât de mare, cât de gri, câte oglinzi la intrare are. Nenumărate. Un baiat în șort, cu șapcă de marinar pe cap, udă puntea cu un furtun de culoarea șampaniei – cine să fi fost el, Dolce? Gabbana?””, mai scrie Mircea Radu pe blog.
Foto: arhivă personală